Cultură

User avatar
DP 2-6
Posts: 3368
Joined: Mon Oct 01, 2012 9:22 pm
Location: Timisoara

Re: Cultură

Post by DP 2-6 »

Balul vienez de la Timişoara

Va invitam la editia inaugurala in 6 dec 2012!
O singura data in an, de acum inainte, portile marii Sali de Bal a Palatului Baroc din Timisoara vor fi deschise pentru cel mai important eveniment al anului - Balul Vienez din Mica Viena, o traditie readusa in viata culturala si economica a Timisoarei. Un eveniment caritabil ce are scopul de a crea valori, atitudini, contexte sociale si de a uni elitele acestui oras. Un eveniment ce are rolul de a reinvia valorile unei epoci apuse ce a avut un rol marcant in cultura acestei parti de tara, de a aseza in fagasul lor natural valorile societatii romanesti si a le integra in cultura europeana.


Av. Ioana Hategan LLM
Membru fondator al
Fundatiei Balul Vienez
de la Timisoara
Ne dorim ca acest eveniment sa devina o traditie in viata Timisoarei, sa evidentieze mediul de afaceri reunit in zona Banatului, sa devina principala punte de legatura intre reprezentantii de marca ai societatii romanesti si reprezentantii mediului de afaceri strain care activeaza in zona si sa constituie, de ce nu, o ocazie pentru invitatii de onoare din strainatate de a descoperi Banatul cu ce are el mai demn de oferit.

Organizator: Fundatia Balul Vienez de la Timisoara
Co-organizator: DWC – Clubul Economic German Banat
http://www.balul-vienez.ro/
User avatar
DP 2-6
Posts: 3368
Joined: Mon Oct 01, 2012 9:22 pm
Location: Timisoara

Re: Cultură

Post by DP 2-6 »

Balul Vienez de la Timisoara a adunat laolalta elite si rafinament, pe muzica de vals, la Palatul Baroc. VEZI GALERII FOTO!



TIMISOARA. Catalin Botezatu, Melania Medeleanu, Antonio Passarelli si multe alte personalitati ale elitei din Timisoara au luat parte la prima editie a Balului Vienez. Rochii fosnitoare si elegante si domni cu frac s-au avantat pe ring. Alles Walzer!

„Sunt Melania Medeleanu si voi fi gazda primei editii a Balului Vienez de la Timisoara, un eveniment distins ce are scopul de a crea valori, atitudini, contexte sociale si de a uni elitele societatii banatene. Eleganta valsului defineste o seara magica”, a inceput Melania Medeleanu, gazda primei editii a Balului Vienez de la Timisoara .

„Visele mari vin adesea de la oameni simpli. Dar aceste vise mari ne vor umple sufletele de bucurie in urmatoarea zi”, afirma Av. Ioana Hategan, initiator si organizator al Balului Vienez de la Timisoara, privind cu sclipire, debutantii in pasi de vals si tresarind de emotie, la reprezentatia Orhestrei Spirit of Viena .

Am visat pe ritmuri de vals si ne-am induiosat privind cum se contureaza unul dintre cele mai magice evenimente din ultimii saptezeci de ani, impreuna cu viitoarele elite ale Timisoarei.

Atunci cand muzica si dansul se imbina cu arta culinara vorbim despre un festin regal marca Antonio Passarelli. Maestrul Chef Antonio Passarelli le-a incantat invitatilor simturile cu un regal culinar.

220 de persoane au participat la prima editie a Balului Vienez, organizat la Timisoara. Gazda editiei inaugurale a fost sala de Bal a Palatului Baroc din Piata Unirii, care, pentru prima data dupa 100 de ani, si-a dezvaluit bucuria de a fi scaldata in ritmurile valsului si entuziasmul reinnodarii unei traditii care vorbeste despre armonie, onoare si prosperitate.

Balul Vienez este cunoscut pentru cadrul elegant in care elitele societatii isi dezvaluie pasiunea pentru dans… pe ringul de dans.

Eticheta editiei 2012 a Balului Vienez de la Timisoara a fost black tie sau white tie pentru gentlemani, iar rochiile lungi, regale, au imbracat siluetele doamnelor si ale domnisoarelor.

Potrivit traditiei vieneze, portile marii Sali de bal a Palatului Baroc au fost deschise cu debutul a 12 perechi de liceeni, selectati din cei 80 de tineri talentati, inscrisi la cursurile de vals oferite de Fundatia Balul Vienez de la Timisoara.

„Comunicam in fiecare moment, intr-un fel sau altul. Fie verbal, non-verbal sau para-verbal, comunicarea este cea care stabileste relatiile dintre oameni. Iar cand comunicarea se face prin muzica, relatiile frumoase dintre noi prind viata, facandu-ne mai iubitori, mai darnici, mai visatori”, a incheiat Melania Medeleanu o seara de poveste.

Alles Walzer!
http://www.opiniatimisoarei.ro/balul-vi ... 06/12/2012
User avatar
DP 2-6
Posts: 3368
Joined: Mon Oct 01, 2012 9:22 pm
Location: Timisoara

Re: Cultură

Post by DP 2-6 »

Timisoara inregistreaza inca o premiera: balet pe gheata adevarata! Unul dintre cele mai bune ansambluri din lume patineaza in ‘Spargatorul de Nuci’

Premiera la Timisoara. Cea mai faimoasa trupa de balet pe gheata din lume, Ansamblul de Stat al Baletului pe Gheata din Sankt Petersburg, Rusia, joaca la Timisoara piesa “Spargatorul de Nuci”.

Spectacolul, programat in ianuarie, se anunta a fi unul impresionant, mai ales ca timisorenii n-au mai avut parte de asa ceva in capitala Banatului pana acum. Grandiosul eveniment face parte dintr-un turneu national ce mai include si orasele Cluj-Napoca, Sibiu, Bucuresti. Timisoara are onoarea sa deschida turneul, care va fi un adevarat tur de forta, cu 7 spectacole cu 3 premiere in patru orase. Sunt asteptati peste 12.000 de spectatori.

Reprezentatia pe gheata este programata in capitala Banatului in 15 ianuarie, la Sala Olimpia. Pentru ca toti timisorenii doritori sa aiba ocazia sa-l vada, spectacolul va fi pus in scena de doua ori in aceeasi zi, atat de la ora 18:00, cat si de la ora 21:00.

Biletele se gasesc deja la Agentia Teatrala din Timisoara, in reteaua Eventim, online, pe www.dieselclub.ro, urmand ca ele sa fie disponibile in curand si la casieria Salii Olimpia. Preturile incep de la 98 de lei si variaza in functie de categorie.

Ansamblul de Stat al Baletului pe Gheata din St. Petersburg cuprinde zeci de balerini profesionisti si este considerat unul dintre cele mai bune ansambluri din lume. Productiile sale de succes au fost gazduite de peste 7.000 de scene din toata lumea. Profesionistii rusi au jucat in SUA, Canada, Olanda, Germania, Portugalia, China, Taiwan si Coreea, iar acum vin si in Romania. La noi, celebrii patinatori vor pune in scena capodoperele Lacul Lebedelor, Spargatorul de nuci si Romeo si Julieta.

Balerinii vor pune in scena piesa “Spargatorul de Nuci” la Timisoara si la Sibiu, in 15 ianuarie la Timisoara si in 18 ianuarie 2013 la Sibiu, in Sala Transilvania. Clujenii vor avea ocazia sa urmareasca “Lacul Lebedelor”, in 17 ianuarie, la Teatrul National, iar bucurestii vor vedea piesa “Romeo si Julieta”, in 19 ianuarie, la Sala Palatului.
http://www.opiniatimisoarei.ro/timisoar ... 14/12/2012
User avatar
DP 2-6
Posts: 3368
Joined: Mon Oct 01, 2012 9:22 pm
Location: Timisoara

Re: Cultură

Post by DP 2-6 »

Megaeveniment de lansare a Timisoarei in competiția Capitale Europene ale Culturii


Timișoara se pregătește pentru competiția Capitale Europene ale Culturii, program care poate determina dezvoltarea și revigorarea orașului prin intermediul culturii. Un prim pas în această direcție îl vor face timișorenii împreună săptămâna viitoare, în 20 decembrie, când în cadrul evenimentelor din centrul Timișoarei va fi anunțată oficial candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021.



La eveniment și-au anunțat prezența personalități din țară și din străinătate, printre care amintim reprezentanta Comisiei Europene la București, ambasadorul Sloveniei (Maribor deține anul acesta titlul de capitală europeană a culturii), 12 dintre consulii din Timișoara, reprezentanți ai cultelor bisericești, directori ai Institutelor Culturale Române, primari din regiune, din țară și din străinătate – inclusiv din orașele înfrățite, rectorii universităților timișorene, reprezentanți ai mediului cultural, sportivi și foști sportivi de marcă ai Timișoarei, reprezentanți ai mediul de afaceri, europarlamentari și parlamentari, reprezentanți din administrația locală și alte persoane care își doresc să susțină orașul în demersul său.



„Prima parte a programului începe la ora 19.00, în sala de spectacol a Teatrului Național, unde, de la ora 19.30, primarul Nicolae Robu va susține un discurs cu privire la oportunitatea pe care Timișoara o are în viitorul apropiat. De la ora 19.45 până la ora 21.00, vor evolua pe aceeași scenă, în premieră mondială, Mike Stern și Trilok Gurtu, într-un proiect al muzicianului Csaba Toth Bagi: “Balkan Union with Csaba Toth Bagi, Mike Stern & Trilok Gurtu”. Coordonatorului proiectului, Csaba Toth Bagi, a declarat că un exemplu pentru reușita timișorenilor de a fi doborât “zidurile” comuniste îl reprezintă tocmai șansa de a vedea împreună, pe aceeși scenă, artiști din țări și culturi diferite. “Prezentăm lumii multiculturalitatea din Europa de Est, cu sufletul, profunzimea și pasiunea oamenilor săi, în a cărei intensitate și unicitate eu cred foarte mult. Este o onoare să cânt la Timișoara alături de doi muzicieni celebri, Mike Stern și Trilok Gurtu, care aduc cultura lor alături de a noastră într-o zi atât de specială, care a însemnat dezrobirea României de comunism”.

Pentru a sărbători momente istorice importante, precum cel al primului oraș din România liber de comunism și cinci decenii de existență pentru formația-simbol Phoenix, tot în 20 decembrie, timișorenii sunt așteptați la a doua parte a evenimentului de lansare a candidaturii, în Piața Operei. Aici, de la ora 20.00, legendara trupă de rock Phoenix va susține un concert aniversar de mari proporții. Pe lângă faptul că se vor reuni pe aceeași scenă membri ai formației din generații diferite, la Timișoara vor veni și prietenii grupului pentru un concert care va dura “atât cât vor timișorenii”, după cum a spus liderul formației, Nicu Covaci.

Vor urca pe scenă: Sepi Valeriu – percuționist anii 70, Dorel Vintilă – toboșar anii 60, Moni Bordeianu – solist anii 60. Dintre membrii Phoenix din anii 80, timișorenii îi vor putea vedea din nou pe Dzidek Marcinkiewicz, Volker Vaessen, iar dintre artiștii anilor 90 vor fi în concert Cristi Gram – chitară, Bogdan Bradu – voce, Ionuț Micu – tobe. Timișorenii vor putea asculta și două proiecte vlăstar ale Phoenixului: Phoenix Recover Band și Symphoenix. Invitații care vor îmbogăți conținutul muzical în seara de 20 decembrie sunt: Gheorghe Zamfir, Grigore Leșe, Mihaela Mihai, Adrian Naidin și alți artiști surpriză care sunt alături de Phoenix la aniversarea de jumătate de secol”, anunţă, în numele ATTCE, Nicoleta Tudor .
http://www.tion.ro/megaeveniment-de-lan ... ii/1221537
User avatar
DP 2-6
Posts: 3368
Joined: Mon Oct 01, 2012 9:22 pm
Location: Timisoara

Re: Cultură

Post by DP 2-6 »

O sansa cat Timisoara de mare: candidatura la titlul de Capitala Europeana a Culturii în 2021

Ziua de 20 decembrie 2012 este momentul deciziei privind candidatura oraşului în competiţia europeană. Timişoara se lansează oficial în cursa pentru obţinerea misiunii de Capitală Culturală a Europei în 2021. Mediul cultural timişorean susţine candidatura Timişoarei în această competiţie europeană. Şi, chiar dacă viziunile privind drumul către acest titlu sunt adesea diferite, miza majoră a luptei este unanim recunoscută. Merita Timişoara titlul de Capitală Culturală Europeană? Ce şanse are Timişoara să obţină acest titlu? Acestea sunt întrebările la care câţiva importanţi oameni de cultură din urbe ne-au răspuns.

Ce va câștiga capitala Banatului dacă va deține titlul

Timișoara și întreaga regiune vor avea numeroase avantaje dacă orașul va deține titlul în 2021. În acest sens, sunt evidente rezultatele obținute de alte orașe care au fost până acum capitale europene ale culturii.

Un studiu realizat la solicitarea Comisiei Europene, de către o echipă de experţi condusă de Robert Palmer, pentru perioada 1995 – 2004, a arătat că 80% din cei care s-au ocupat de organizarea evenimentelor Capitalelor Europene ale Culturii, consideră programul cea mai benefică manifestare culturală și afirmă că a stimulat dezvoltarea orașelor. O dovadă incontestabilă a potențialului investiției culturale în contextul evenimentului Capitală Europeană a Culturii o constituie rezultatele orașului Lille din anul 2004, când, conform estimărilor, pentru fiecare euro public cheltuit s-au generat alți 8-10 euro.

Cu toate acestea, beneficiile nu vin de la sine. Pentru obținerea lor, un oraș trebuie să facă investiții și să implementeze proiectele eficient, prin implicarea mai multor categorii de actori. Tot din Raportul Palmer rezultă că efortul financiar major a fost făcut de sectorul public care a asigurat 77,5% din finanţare, punând accent pe investiţiile majore care au fost realizate în comunitate cu acest prilej.

Cel mai apropiat exemplu de capitală europeană a culturii este Sibiul, care a beneficiat de această titulatură în anul 2007, la invitația orașului partener Luxemburg. La Sibiu au fost prezentate 337 de proiecte, care au însumat 2062 de evenimente – un caleidoscop de genuri şi direcţii artistice pentru cele mai diferite gusturi: de la teatru şi pictură, muzică, film, dans, literatură şi arhitectură la artă contemporană şi gastronomie. Parteneriatul cultural cu Marele Ducat al Luxemburgului s-a concretizat prin 40 de proiecte comune Sibiu – Luxemburg, redând caracterul european al Programului. Au fost investite în programul cultural peste 13 milioane de euro, alocate de autoritățile locale, județene, naționale și europene. La acestea s-au adăugat alte 50 de milioane de euro investite în infrastructura urbană, tot prin contribuția autorităților: Consiliul Local Sibiu, Consiliul Județean Sibiu, Ministerul Culturii și Ministerul Transporturilor. De asemenea, o componentă importantă în susținerea Sibiului ca și capitală europeană a culturii a venit din investițiile mediului privat.

Sustenabilitatea unui asemenea proiect se demonstrează la Sibiu prin veniturile generate: astfel de la un buget local general de 21,2 milioane de euro în 2002, în 2007 bugetul a fost de aproape 90 de milioane de euro. Mai mult de 50% dintre firme au făcut angajări de personal, media fiind de 3,3 pers./companie. Potrivit statisticilor Primăriei Sibiu, numărul turiştilor, până la începutul lui decembrie 2007, a atins cifra de 700.000, un număr dublu faţă de 2006 şi triplu faţă de 2005. Din numărul total, un procent de 40% a fost reprezentat de turişti străini.


Pregătirile Timișoarei

În toamna anului 2011 a fost înființată Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană (ATCCE), prin aportul instituțiilor de cultură, ONG-urilor și cluburilor reprezentative, autorităților locale și județene, dar și persoanelor fizice care susțin acest proiect. Au început demersuri pentru înscrierea Timișoarei în rețelele europene generate de competiția programului “Capitală Europeană a Culturii”. Până în acest moment la nivelul asociației a fost elaborată o schiță de măsuri necesare în pregătirea candidaturii corelată cu regulile programului și a fost finalizat proiectul “Memoria Cartierului Meu” care a valorificat potențialul istoric, cultural și turistic din șase cartiere (Iosefin, Elisabetin, Fabric, Fratelia, Freidorf și Mehala) pentru a evidenția orașul, ca întreg.

Acest proiect atinge unul dintre criteriile impuse de Comisia Europeană, la secțiunea “orașul și cetățenii”, demonstrând componenta participativă a unui proiect cultural și social. Tot cu intenţia de a sprijini candidatura oraşului, Institutul Intercultural Timişoara a elaborat şi câştigat proiectul “Poles of Cultures” în parteneriat cu primăriile din Timişoara, Pancevo, Zrejanin şi o organizaţie din Vârşet. Proiectul transfrontalier în valoare de 315.000 euro va oferi cadrele realizării dosarului de candidatură a oraşului prin fundamentarea acestuia pe baza dezbaterilor locale, a cercetărilor sociologice şi prin contribuţia unor experţi locali şi internaţionali de marcă.





CASETA

Calendar candidatură

2015: apel de propuneri pt statele membre cu termen limită pentru depunerea candidaturii luna octombrie.

2016: Intâlnirea experților pentru preselecție, etapa de îmbunătățiri pentru orașele finaliste iar la sfârșitul anului întâlnirea pentru selecția finală

2017: Notificarea institutiilor europene cu privire la orașul selectat de juriu, opinia Parlamentului European cu privire la candidatură și desemnarea oficială a orașului ales Capitală Europeană a Culturii.

Articolul a fost realizat utilizând date puse la dispoziţie de Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană (ATCCE). Redacţiile Agenda şi www.tion.ro susţin candidatura Timişoarei la titlul de Capitală Culturală a Europei.

Sondaj:

Merita Timişoara titlul de Capitală Culturală Europeană? Ce şanse are Timişoara să obţină acest titlu? Acestea sunt întrebările la care câţiva importanţi oameni de cultură din urbe ne-au răspuns:
Corneliu Murgu, manager Opera Naţională Română din Timişoara:

Da, cu siguranţă merită acest titlu! Prin multiculturalitatea cu care se identifică, Timişoara a fost, este şi va fi o Capitală Culturală Europeană – chiar dacă, în acest moment, sau în viitor, nu are oficial această titulatura. Multitudinea de expresii culturale care au loc în decursul unor stagiuni artistice (sau nu) a multor actori culturali alcătuiesc, chiar şi fără titulatura dorită, o ofertă generoasă pentru timişoreni şi/sau pentru regiune. Şansele vor fi mari dacă ne mobilizăm cu toţii şi dacă ne dorim cu adevărat să primim aceasta titulatură.


Balazs Attila, actor, directorul Teatrului Maghiar Csiky Gergely Timişoara:

Nu-mi pot imagina, nu doar în toată România, ci în întreagă această parte a Europei, un oraş mai potrivit pentru acest titlu de Capitală Culturală. Poziţia geografică ideală, cu deschidere spre culturile tangente, plurilingvismul, multiculturalitatea sa care transcede timpul istoric, calitatea vieţii urbane care este recunoscută şi chiar invidiată de cei din alte părţi, cultul pentru tradiţie şi mintea deschisă spre nou a omului de aici sunt doar câteva argumente din multele care pot fi invocate. Timişoara, cu teatrele, cu festivalurile sale, este deja un epicentru teatral puternic.

Avem scriitori extraordinari, artişti plastici de renume mondial, muzicieni, chiar în regimul comunist aici era avangarda culturală a ţării, aliniată, aproape miraculos pentru acele vremuri, la trend-ul europeann. Şi încă ceva: în 1875, când s-a inaugurat Teatrul Franz Josef la Timişoara, Teatrul Maghiar a jucat o piesă muzicală în limba germană! Aşa era atunci, aşa este şi acum în Timişoara, singurul oraş din Europa în care teatre în 3 limbi joacă în aceeasi clădire, ea însăşi un simbol al istoriei culturale. Cât despre şanse…cred că ele depind mult de spiritul comunitar, de capacitatea de a face vizibile aceste argumente pe plan internaţional. Este importantă susţinerea administraţiei locale, ea există, şi, dacă această candidaturăse va baza pe programe solide, coerente, Timişoara nu poate pierde.


Prof.univ. dr. Marcel Tolcea, directorul Muzeului de Artă Timişoara:



Povestea cu “Timişoara merită”: o echipă în divizia A, titlul de Capitală Culturală Europeană, zăpadă mai puţină…nu cred că este tocmai potrivită, pentru că nu există o entitate numită Timişoara, ci doar oameni coagulaţi în jurul unor intenţii. Personal eu cred că Timişoara merită acest titlu, nu pentru că am avea instituţii culturale standard, ci pentru că are un argument care lipseşte tuturor oraşelor din România; interculturalitatea.


Aura Twarowska, mezzosoprană, Opera de Stat din Viena:

De ce Timisoara- Capitala Culturala Europeana? Pentru ca este un oraş multietnic, multicultural şi multireligios, un exemplu bun pentru Europa secolului al 21-lea. Are teatre în limbile română, maghiară şi germană, Operă Naţională, Filarmonică, Teatru de Păpuşi, etc. Este un centru academic important, având patru universităţi de stat şi tot atâtea private. Are o tradiţie culturală de necontestat: prima stagiune de teatru consemnată în Timişoara dateaza din 1753 si cuprinde spectacole susţinute de o trupă ambulantă venită din Imperiul Habsburgic. La recensamantul din 1774 , la o populatie de 6718 locuitori a fost consemnata o stagiune alcatuita din 61 de spectacole. În sala, pentru prima data s-a jucat teatru în Timişoara în 1761, în clădirea Primariei sârbeşti. Din 1780 întreaga clădire rămâne teatrului până în 1874, acesta putând fiind considerat primul teatru din România (înaintea celor din Sibiu sau Oraviţa).

Multe spectacole de opera au avut premiera în Timişoara la foarte scurt timp după premiera absolută: ianuarie 1853, G. Verdi, Rigoletto, la doi ani după premiera absolută (11 martie 1851, Teatrul La Fenice, Venetia), februarie 1855, G. Verdi, Il Trovatore, la doi ani după premiera absolută ( ianuarie 1853, Teatrul Apollo, Roma), 1864, G. Verdi, La Traviata, la unsprezece ani după premiera absolută 6 martie 1853, Teatrul La Fenice, Venezia), decembrie 1875, J. Strauss, Liliacul, doar la un an diferenţă de premiera absolută ( 5 aprilie 1874, Theater an de Wien), martie 1894, R. Leoncavallo, I pagliacci, la 2 ani după premiera absolută (21 mai 1892, Teatro Dal Verme Milano). Prima operă mozartiană a fost prezentată în Timişoara încă pe vremea când trăia compozitorul (Răpirea din Serai), în 1792, urmată de Flautul fermecat în 1796.

Publicul timişorean a făcut cunoştinţă cu creaţia lui R. Wagner în 1866, trupa lui Eduard Reimann prezentând opera Tanhäuser fără a apela la invitaţi, ci numai cu soliştii casei, iar orchestra- alcătuită din 24 de instrumentişti fiind întărită de muzicienii amatori din oraş( în timp ce la Paris muzica compozitorul prusac s-a facut cunoscuta doar douăzeci şi unu de ani mai tarziu, în 1887, cu Lohengrin -când trecuseră deja 41 de ani de la premiera absolută, sau în 1893 Das Rheingold şi Die Walkűre). Opera lui Meyerbeer, Africana, a avut premiera în Timişoara în 1 decembrie 1866, concomitent cu marile centre muzicale europene: Viena, Milano, Geneva, Florenta, Budapesta şi Londra.Timişoara are o poziţie geografică strategică şi este considerată un pol al civilizaţiei şi culturii.

Timişoara are evenimentele din decembrie 1989, este considerata pe plan mondial ”oraş revoluţionar şi promotor al democraţiei” . Nu în ultimul rând, Timişoara îl are pe Ioan Holender, unul dintre cele mai puternice personaje din lumea muzicală internaţională, cel care timp de 19 ani a fost directorul celei mai importante opere din lume si el este cel care va putea conduce Timisoara spre succesul din 2020. În opinia mea, ca Timişoara să atingă acest obiectiv, ar trebui să se orienteze înspre 3 direcţii: în primul rând, pe plan local să îşi continue activităţile cultural artistice in toate institutiile de profil la un standard european şi să gândească în detaliu un proiect pentru anul 2021.

În al doilea rând, trebuie iniţiată legătura cu toţi artiştii şi oamenii de cultură timişoreni răspândiţi în Europa, să fie incluşi în pogramele de promovare culturală ale urbei, susţinuţi în diferite proiecte, activităţi, spectacole şi aparitii prin care să reprezinte Timişoara în care s-au format. În al treilea rând, artişti de talie internaţională ar trebui să fie invitaţi în spectacolele curente ale oraşului, Timişoara intrând astfel în circuitul artistic internaţional (orientarea şi spre import de cultură, nu doar export- vezi Festivalul „George Enescu”).

Şi ca să fim şi mai aproape de victorie trebuie sa învăţăm de la cei ce au ajuns bine înaintea noastră, să luăm de bun ( construind pe specificul nostru românesc) ceea ce ei au experimentat, obţinând rezultate pozitive. Să fim mândri de şcoala românească de arta, să o reprezentăm cu mândrie în afara ţării, iar din experienţa acumulată în străinătate să aducem tot ce este mai bun în ţară…Să ne internaţionalizăm!


Prof.univ.dr. Felician Roşca, organist, muzicolog:

Există elemente care nu doar susţin, ci care de-a dreptul impun Timişoara pentru acest titlu: este un oraş eminamente multietnic şi multicultural, nu cred că există în România un oraş în care convieţuiesc atâtea etnii şi se prezervă atâtea culturi. Eu cred că Timişoara are şansă la titlu pentru că exact acesta este conceptul Uniunii Europene. Reţeta reuşitei înseamnă: programe coerente, care să fie publicitate internaţional, şi aici cred că ne-ar putea ajuta multinaţionalele din regiune, solidaritate culturală şi o susţinere financiară pe măsură.
http://www.tion.ro/o-sansa-cat-timisoar ... 21/1223288
User avatar
DP 2-6
Posts: 3368
Joined: Mon Oct 01, 2012 9:22 pm
Location: Timisoara

Re: Cultură

Post by DP 2-6 »

Cea mai faimoasa trupa de balerini pe gheata da viata Spargatorului de Nuci la Timisoara

TIMISOARA. Au mai ramas doar 7 zile pana la primul spectacol grandios al anului cultural timisorean. Pe 15 ianuarie, la Timisoara va poposi Ansamblul de Stat al Baletului pe Gheata din St. Petersburg, considerat una dintre bijuteriile Rusiei, adus in Romania de Diesel Events Cluj Napoca.

Infiintat in 1967, combinand pentru prima data in lume baletul clasic cu patinajul artistic, acest ansamblu numara zeci de balerini patinatori, majoritatea castigatori ai multor medalii internationale la patinaj artistic. Pregatiti de coregrafi renumiti in arta baletului clasic rusesc, artistii vor fi insotiti de coregraful Konstantin Rassadin, artist emerit al Rusiei. Celebrul coregraf a fost si el, la randul sau, solist si coregraf la faimosul teatru Mariinsky in St. Petersburg si a lucrat impreuna cu marele Rudolf Nureyev.

Productiile sale de succes au fost gazduite de peste 7.000 de scene din toata lumea, din SUA si Canada, pana in Olanda, Germania, Portugalia, China, Taiwan si Coreea. Acum, a venit si randul Romaniei sa fie gazda unui turneu extraordinar ce va include si orasele Cluj Napoca, Sibiu si Bucuresti.

Timisoara are onoarea de a deschide turneul, iar balerinii vor aduce la viata in premiera capodopera baletului rus Spargatorul de Nuci. Datorita succesului inregistrat la reprezentatiile precedente, de fiecare data cu casa inchisa, spectacolul de la Timisoara va fi pus in scena de doua ori in aceeasi zi, de la ora 18:00 si de la ora 21:00, pentru a satisface cererea mare de bilete.

Biletele pot fi achizitionate de la casieriile Teatrului National Timisoara (agentia Marasesti si agentia Sala 2), de la casieria Salii Olimpia sau online, pe site-urile www.eventim.ro si www.dieselclub.ro. Preturile acestora incep de la 98 lei si variaza in functie de categorie.
http://www.opiniatimisoarei.ro/cea-mai- ... 08/01/2013
User avatar
duranviola
Posts: 1634
Joined: Tue Oct 02, 2012 7:18 am
Location: Timisoara

Re: Cultură

Post by duranviola »

Regizorul Florin Iepan si-a postat integral pe Youtube filmul " Decreteii "

Sătul să aștepte ca televiziunile comerciale sau de stat să îi difuzeze documentarul, într-un moment în care piratarea dvd-urilor e o uzanță, producătorul Florin Iepan face un gest manifest. El și-a postat una din cele mai pertinente creații, filmul „Decrețeii”, pe YouTube. Timișoreanul lovește de două ori: atrage atenția asupra condiției cinematografiei în România și pune punctul pe i vizavi de o epocă în care ne-am născut mulți dintre noi.

De ce ai postat filmul pe Youtube?

Vine 8 martie, sărbătoare comunistă fundamentală pentru generația noastră (decrețeii ). Evident ipocrită, într-o țară unde condiția femeii era încălcată cu ordin de la partid. Și aici nu este vorba numai de interzicerea avorturilor, dar mă gândesc la controalele ginecologice din marile fabrici și faptul că lipseau alimente și bunuri de bază.

Așa că ai decis să lași filmul la liber. Nu era mai avantajos să faci afacere din el? Să îl vinzi pe DVD?

„Decrețeii” circulă de foarte mulți ani pe net într-o formă trunchiată. Nu mai este cazul să mă gândesc la un DVD sau altă formă de exploatare comercială în condițiile acestea. Eu cred că accesul la orice formă de creație artistică trebuie să fie liber. După un număr de ani, toate operele are trebui să fie făcute publice cu titlu gratuit.

Vorbim de un film-document. Care a fost interesul televiziunilor românești pentru acesta?

Filmul a fost difuzat în 2005 la mai multe televiziuni din Europa și America de Nord. Televiziuni care l-au finanțat și care au avut dreptul să-l difuzeze în exclusivitate în țările lor. În România, filmul a beneficiat de un show organizat de TVR la întreprinderea Filatura Română, în prezența muncitoarelor, cu implicarea președintelui SRTV, Valentin Nicolau, și a directorului de la TVR1, Irina Radu.

A fost ceva special pentru premiera românească a unui film documentar. De atunci nu am revăzut decât fragmente în diverse emisiuni TV românești legate de Ceaușescu și povestea copiilor născuți în urmă Decretului 770 din 1966. Cu acest film nu îmi este teamă să mă bat în prime-time cu orice show de divertisment tv, dar directorii de programe români cred că au altă părere.

Gestul tău este, până la urmă, un semnal de alarmă tras referitor la condiția producătorului de documentare în România. Mai e ceva de făcut aici? Poți trăi din producție video serioasă în România?

În România s-a terminat cu producția de film în general, nu numai cu producția de film documentar. Fondurile Consiliului Național al Cinematografiei au atins un minim istoric. În 2012, practic, nu s-a organizat niciun concurs de proiecte. S-a făcut doar un anunț pentru concursul din primăvara acestui an.

Dezastrul a început cu ordonanța Boc, care a interzis CNC să mai colecteze banii de la Loteria Națională. TVR sub Sassu și Lăzescu nu a plătit nimic la fondul CNC. Dezinteresul oficialilor față de cinematografia română este impardonabil. Ultimul ministru al Culturii care s-a preocupat serios de filmul românesc a fost Mona Muscă. După domnia să a urmat un lung șir de miniștri figuranți, care au asistat indiferenți la degradarea celui mai performant sector al culturii române după ‘89.

O vină o au și cineaștii români premiați la marile festivaluri, cu PR bun și multă expunere pe media, dar și cei foarte tineri și suspect de abili și diplomați, care, cu puține excepții, tac și se fac că plouă. După bunul obicei bizantin, că să nu spun românesc, fiecare crede că o poziție de grup este prea riscantă sau inutilă și că rezolvarea individuală este soluția. Le reamintesc că-n anii ‘70 cineaștii români au gândit la fel și că lipsa solidarității de breaslă a fost plătită scump.

http://www.debanat.ro/2013/03/premiera- ... ube-video/
Finantatorii vin si pleaca, politicienii vin si pleaca, antrenorii vin si pleaca, jucatorii vin si pleaca.....doar noi suporterii, ramanem

Image Image
User avatar
orangetm
Posts: 4171
Joined: Mon Oct 01, 2012 10:01 pm

Re: Cultură

Post by orangetm »

Soc si groaza a fost acum 37 de ani, cand a murit sub daramaturi inegalabilul Toma Caragiu!

Image
comparare.rca/campion24broker/emitere.electronica
User avatar
englezul
Posts: 4404
Joined: Tue Oct 02, 2012 6:47 am
Location: Timisoara
Contact:

Re: Cultură

Post by englezul »

:(
Post Reply