Judeţele Timiş şi Cluj şi Municipiul Bucureşti deţin cele mai multe echipe în primele ligi din sportul românesc, alocând şi cei mai mulţi bani. La polul opus se regăsesc Mehedinţi şi Tulcea, unităţi teritorial-administrative care nu par interesate de sport din moment ce nu sunt reprezentate la niciun sport de echipă din cele şapte analizate de ProSport în primele două ligi
Jocurile sportive din România au acoperire pe 95,2% din suprafaţa teritorială a ţării, la nivelul primelor două ligi. ProSport şi-a propus să analizeze modul în care sunt răspândite echipele care activează în campinatele interne de fotbal (masculin şi feminin), baschet (masculin şi feminin), volei (masculin şi feminin), handbal (masculin şi feminin), hochei pe gheaţă, rugby şi polo – de fapt, în cele mai importante discipline care contează în sportul românesc şi mondial. Iar prima remarcă este faptul că, din cele 42 de diviziuni teritorial-administrative, 39 de judeţe plus Bucureştiul sunt reprezentate de cel puţin o grupare în disciplinele enumerate. Absenţele de pe hartă sunt Tulcea şi Mehedinţi, judeţe care au suferit aproape tot timpul din punctul de vedere al prezenţei sportive în competiţii. Ultimele reprezentante de seamă ale acestor zone, CS Severin şi Delta Tulcea (ambele la fotbal), s-au desfiinţat, lucru care reflectă o lipsă de interes pentru jocurile sportive în zonele respective.
Bucureşti şi Cluj, în top la număr de echipe şi la investiţii
La polul opus, se regăsesc Bucureşti, Cluj şi Timiş, unităţi teritorial-administrative care sunt pe primele locuri şi din punct de vedere economic. Capitala are 40 de echipe în primele două ligi la cele şapte discipline, ceea ce înseamnă o formaţie la aproximativ 48.500 de locuitori. Cluj are jumătate din echipele Bucureştiului în elită, însă are o medie mai bună raportat la numărul de locuitori, adică o echipă la 34.500 de locuitori. Timiş (16 reprezentante) deţine o formaţie la aproximativ 42.700 de locuitori.
Autorităţile locale din Bucureşti, Timiş şi Cluj investesc şi cei mai mulţi bani în sport. Spre exemplu, Primăria Capitalei a alocat nu mai puţin de 35.500.000 de lei pentru sport în acest an, Consiliul Local Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş contribuie cu aproximativ 22.000.000 de lei, în timp ce autorităţile din Cluj au prevăzut în buget 18.400.000 de lei pentru diverse activităţi sportive.
Şi la investiţii în infrastructură, Cluj şi Bucureşti se detaşează faţă de concurenţă, în sensul că fanii sunt „răsfăţaţi“ cu condiţii civilizate, la nivelul anului 2014. Săptămâna trecută, în Cluj tocmai a fost inaugurată o sală de jocuri sportive cu o capacitate de 7.300 de locuri, pentru care s-au făcut eforturi financiare de aproximativ 70.000.000 de lei. „Polivalenta“ completează colecţia clujenilor, care au la dispoziţie şi un stadion la cote înalte, Arena Cluj (31.479 de locuri). În Bucureşti, Arena Naţională (55.000 de locuri) a reuşit să atragă inclusiv meciuri la Campionatul European de fotbal din 2020, în timp ce o Sală Polivalentă de 12.500 de locuri şi un patinoar se preconizează că vor fi ridicate în anii următori.
„U“ Cluj, cel mai întâlnit brand în sportul românesc
Din punctul de vedere al distribuţiei pe jocuri sportive, Bucureştiul are cel puţin o echipă la fiecare disciplină. La cota „6“ sunt Cluj, care absentează de pe harta hocheiului pe gheaţă, şi – surprinzător – Galaţi, judeţ care nu are echipă de polo. Steaua, Dinamo şi Rapid, cu unele secţii desprinse din cluburile „mamă“ ( în special cele de fotbal) şi reorganizate în ultimii ani pentru a supravieţui pe harta sportului, au împreună nu mai puţin de 23 de echipe în primele două ligi ale celor şapte discipline, asigurând, practic, mai bine de 50% din „zestrea“ Bucureştiului. Capitala pune însă azi preţ pe un club propriu, CSM Bucureşti, care are nu mai puţin de opt echipe, cele mai multe la secţia de handbal – patru.
Steaua este singurul nume prezent în fiecare din cele şapte discipline, însă cel mai puternic brand din sportul românesc, din punct de vedere numeric, este „U“ Cluj. Denumirea „U“ apare în dreptul a 11 formaţii, însă e folosită în mai multe societăţi. Nu mai puţin de cinci formaţii evoluează în baschetul masculin şi feminin sub titulatura „U“ Cluj.
Constanţa şi Maramureş, în top la performanţă
Constanţa şi Maramureş sunt judeţele care au avut cea mai bună rentabilitate sportivă în 2014. Cu un număr de echipe mai mic la dispoziţie, 11 şi, respectiv, 8, cele două unităţi-teritorial administrative sunt singurele care au reuşit să obţină două titluri de campioane. Ambele judeţe au investit aproximativ 15.000.000 de lei în sport, în principal Consiliul Judeţean Constanţa şi Consiliul Local Baia Mare, abordarea lor fiind puţin diferită: au finanţat mai puţine echipe, dar cele ajutate au primit un buget substanţial pentru a ajunge la cele mai bune performanţe.
Pe acelaşi principiu au mers şi alte judeţe, precum Braşov, Bacău, Bihor, care au reuşit să ajungă în top alocând sume de bani importante pentru 2-3 grupări.
Într-un clasament al performanţei, rezultat pe baza pe punctelor acordate grupărilor care au prins podiumul ligilor naţionale în 2014, Constanţa ocupă locul 2, având şi o medalie argint, iar Baia Mare – locul 3. Pe primul loc este Bucureşti, însă cu ajutorul punctelor adunate de la cinci clasări pe podium. Singurul titlu al Capitalei a fost obţinut la fotbal, prin Steaua. Judeţe precum Argeş, Buzău, Olt, Vâlcea şi Vrancea sunt la nivel de „avarie“ în ceea ce priveşte interesul pentru sport, în timp ce Călăraşi şi Giurgiu sunt dedicate unei singure discipline de jocuri sportive.
psp
! Urgent insa , ca acusi incepe anul (sau trec alegerile , care o fi mai de ...rau), si nu stiu oamnii cum sa ne mai spolieze .
