Forum Politehnica Timisoara

Verpeli-ce...

Să mă şe?

A ce verpeli= a te strofoca, a transpira, a te zbate

Nu ce-ai verpelit nişiodată cu v-o mândră-n poşoru' cu tulei?

Bagati si o traducere ptr emigranti

englezul wrote:Bagati si o traducere ptr emigranti

Păntru minie mai emigranţî îs ăia gi aişi care nu prişep o iotă!

PS Io am muiere gin Moldova şî când merg aclo, mă zăuit gi "tăti şele"!

DP 2-6 wrote:

englezul wrote:Bagati si o traducere ptr emigranti

Păntru minie mai emigranţî îs ăia gi aişi care nu prişep o iotă!

Tumnă m-am întors gin Rai!

Drajii mei, ieri am fost tumnă pânâ-n Raiu' gi pă pământ, care nu mă smincesc când vă zâc că-i la Ususău!
M-am suit pă geal şî m-am şpăţârit pân pădure, care acuma toamna îi tumnă ca arama aia gin care-i făcut cazanu gi rachie, a lu' Doru lu' Geoană!
Vremea o fost şeva, ca-n poveşcile lu' Moş Răţoniu, şe le ascultam smirnă, în drum pă laviţă. Da' cum o fost gi faină vremea, atâta o fost gi scurtă şî o dată numa' şe m-am trezât gin vis, claxonat gi un "bizon" cu beemve, şe şăgea în spacile meu la semăfor în Dumbrăviţa, şe bag sama că tare iuce ar fi vrut s-ajiungă-n iad!

A murit Achim Nica
23 November 2012 / de: Vlad Stoian

Zona Banatului este, de vineri, mai tristă și mai tăcută. Achim Nica, unul dintre marii artiști ai acestei părți de țară, a plecat puțin să se odihnească. În luna ianuarie ar fi împlinit 83 de ani.

Conform site-ului InfoCS.ro, rapsodul bănățean a murit, vineri dimineață, la Spitalul Municipal din Caransebeș. Achim Nica s-a născut pe 20 ianuarie 1930, la Obreja. Deși talentat și remarcat încă din școala primară, artistul și-a început efectiv cariera abia pe la 30 de ani. În perioada 1965-1975, Achim Nica făcut parte din Orchestra „Doina Banatului” din Caransebeș, condusă de dirijorul Nicolae Perescu.

Achim Nica va rămâne mereu în sufletele iubitorilor de folclor autentic pentru doinele sale, care au încântat și mișcat generații întregi de bănățeni și nu numai. Dumnezeu să-l odihnească în pace!


http://www.debanat.ro/2012/11/a-murit-achim-nica/

Io m-am trezât cu o urare tare faină, pă care bunica m-o cântat-o cu drag, naince dă a mă bulgui io cât dă fainie îs sărbătorile dă Crăşiun şî pă care le cântam noi pă tătă uliţa, în gimineaţa gi agiun a Crăşiunului:

Bună gimineaţa lu' Agiun,
Că-i mai buna lu' Crăşiun,
Copţ îs Bizărăii?
Cu miei, cu purşei,
Cure baba după iei,
Cu alunie, că-s mai bunie,
Cu Criţari, că-s mai tari,
Să fie la noi în pojânari!

S-o-ntâmplat la noi în târg
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Sorin Olariu

Tare şoadă-i păorimea, gugulanii dă pă sacie,
Măi cu samă beţâvanii, ăi cu minţîli-afumacie,
Că să vez şe întâmplarie: într-o jioi dă gimineaţă,
Uica Pătru Gimişcuţă să-ntorşea betoc dîn piaţă.

Când colo, vieni năcazu: dântr-un şopru, după vie,
Un băcui dăgea să iesă d-a ţurucu-ntr-o coşie.
- Bă, ţăranie, bă prostanie! uica Pătru-nşepe-ai spunie:
Şie cie sui aşa pă minie ca pă prunu-al plin cu prunie?

Fi-ţ-ar dracului coşia, că erea să mă omori!
Să-njupi la bietu paor şî-l săltă dă suptsiori:
- Dă-m un pol să beu o ştampă dacă vrei să-ţ dau iertarie,
Altă formă şcii prea binie, ce-oi călărie în pişioarie!

C-am v-o două luni dă lupcie, douăzăşi dă ani cu pucu,
Zăşie ani dă harachirii şî vro şapcie dă sepucu!
Bietu’ paor, şie să facă? Hop, cu banii pă sprânşeană,
Că, dă frică dă bătaie, i-ar fi dat ş-o gimijeană!

Toacie bunie şî frumoasă, uica Pătru-i loă toţ banii
Şî plecă pă drumu mare ciţăind ca chiţoranii,
Da’ a naibii întâmplarie, că dîn ăşcia lumea-i plină:
Poc! Dădu în uica nostru o mărşână d-a străină.

Ş-ameţât ca nima-n lumie, baş că n- apucă să vadă
Cum ieşî dîn ea şoferu şî-i dădu un şpiţ în noadă.
Ş-ăla marie cât batoza şî cu palma ca lopata
Îi propci şî două pelme dă-l trânci în şanţ, d-a gata.

- Mulţămesc şî săru-mâna, mieritam să iau în barbă!
I-o fost zâs uichiţu nostru, scuturându-să dă iarbă.
Iară io, aflat p-aproape, n-am putut să măi târpesc,
M-am luat dă Gimişcuţă şî m-am pus să-l porcăiesc:

- Bine-ţ şăgie, uica Petre, ce-ai umflat prăcum păunu
Ş-ai sărit pă bietu paor, parc-ai vrut să traji cu tunu,
Da’ când ce-o pocnit străinu, nu şciai un’ să cie baji,
N-ai făcut-o pă voinicu, ai făcut-o în nădraji.

- Şie-i cu cinie mă nepoacie? Oare cumva nu ţî binie?
Ia măi tacă-ţ naibii fleanca şî ascultă-mă pă minie:
Una-i să ce calşe-un paor cu coşia, dă pomană,
Ş-alta-i ca să ce lovească o mărşână-amerecană!