Banatul

User avatar
duranviola
Posts: 1634
Joined: Tue Oct 02, 2012 7:18 am
Location: Timisoara

Banatul

Post by duranviola »

Stiri, comentarii despre Banatul romanesc si cel sarbesc
Finantatorii vin si pleaca, politicienii vin si pleaca, antrenorii vin si pleaca, jucatorii vin si pleaca.....doar noi suporterii, ramanem

Image Image
User avatar
duranviola
Posts: 1634
Joined: Tue Oct 02, 2012 7:18 am
Location: Timisoara

Re: Banatul

Post by duranviola »

in primul rand, o harta a Banatului

Image
Finantatorii vin si pleaca, politicienii vin si pleaca, antrenorii vin si pleaca, jucatorii vin si pleaca.....doar noi suporterii, ramanem

Image Image
User avatar
duranviola
Posts: 1634
Joined: Tue Oct 02, 2012 7:18 am
Location: Timisoara

Re: Banatul

Post by duranviola »

Satul Lindenfeld, care nu mai are locuitori din 1998, renaşte din propria-i cenuşă

Localitatea fantomă îşi revine la viaţă, după ce bănăţenii au început să îşi construiască acolo case de vacanţă. Lindenfeld nu mai are oficial niciun locuitor din 1998, când Paul Schwirzenbeck, a fost călcat de o maşină în Caransebeş.

Despre satul Lindenfeld, situat în Munţii Semenic, la o altitudine de 1.122 de metri, s-au scris nenumărate poveşti. A devenit un loc pe care mulţi bănăţeni şi-au propus să-l viziteze, pentru simplul fapt că era un sat fantomă. Majoritatea au renunţat din cauza condiţiilor grele în care se putea ajunge la el. Plus că nu în orice anotimp era disponibil.

Lindenfeld a fost înfiinţat de pemii germani în 1827-1828, alături de mai cunoscutele Gărâna şi Brebu Nou. În 1924, la o aproape 100 de ani de existenţă, avea 230 de locuitori, dar după al Doilea Război Mondial mulţi au fost deportaţi în Siberia. Marea depopulare a început în perioada comunismului, când mai întâi unii locuitori au coborât în Caransebeş.

Nemţii au plecat mai apoi din ţară, după trocul făcut de Ceauşescu. După Revoluţie, Lindenfeld avea un singur locuitor: Paul Schwirzenbeck, care, la 83 de ani, şi-a găsit sfârşitul într-un accident de maşină.

„Nu mai stă nimeni aici. S-au mutat toţi în Germania. Mai întâi s-au dus la Carasebeş, iar după aceea au plecat de tot. Bătrânul Pavel Schwirzenbeck, ultimul locuitor, a murit şi el în 1998. Înainte, nemţii coboreau cu căruţele, dar se întorceau. Aveau de toate aici, au fost tare muncitori“, a declarat Ana Cornea, care de 15 ani s-a mutat într-o casă părăsit din Lindenfeld. O foloseşte doar când urcă cu vacile şi oile, aşa cum fac şi alţi ciobani.

Runine pe uliţă

Locul este încărcat de istorie. Asta se simte în aer, peste tot pe unde păşeşti. Casele părăsite în care stau uneori ciobanii au rămas în picioare. Unele sunt încă în stare bună, în altele se mai găsesc paturile, teracota, vesela, masa de bucătărie, haine sau covoare. Însă cele mai multe s-au transformat în ruine. Printre zidurile locuinţelor au crescut deja copaci mari şi groşi, semn că au trecut decenii bune de la părăsire.

Lindenfeld nu este un sat accesibil. Totuşi, a devenit o ţintă pentru amatorii de enduro, în special cei din Germania şi Austria. Se ajungea simplu cu motocicleta, cu maşini 4x4 sau chiar călare, pe drumul prin satul Poiana (la 25 de kilometri distanţă). Era posibil şi un drum pe jos, de la Gărâna, prin pădure, pe poteca „lupului“, traseu pe care se fac aproximativ patru ore.

Primăria din Buchin a terminat în această vară drumul până în Lindenfeld, legând astfel pentru prima dată satul de civilizaţie. Este primul semn că aici există planuri mari. La intratrarea în Lindenfeld, încă o surpriză, a răsărit şi prima vilă, cu vedere spre dealurile de pe versanţi. În apropiere, vizavi de biserică, se află în plină construcţie o altă vilă. Aparţine nepoţilor unui fost locuitor din Lindenfeld, care îşi fac casă de vacanţă. Pe fundaţia ridicată flutură steagul Germaniei.

„Neamţul Fred vrea să îşi facă casă de vacanţă. Nu am auzit să vorbească româneşte. Iar vila aceea frumoasă, de la intrare, este a altcuiva. Îl cheamă Iancu şi e din de aici din caransebeş. A băgat mulţi bani. A cumpărat casa şi terenul direct de la nemţi“, ne lămureşte Ana Cornea, deocamdată singura locuitoare a satului, care vine aici doar când îşi paşte oile.

„În urmă cu patru ani am avut cam o sută de cereri de concesionare de teren. Este o zonă cu potenţial turistic foarte mare. Acum că am făcut drumul o să fie şi mai interesant. Nemţii care vor să revină să îşi redobândească terenurile trebuie să aibă dublă cetăţenie. Dacă cineva doreşte să cumpere, trebuie să găsească foştii proprietari din Germania“, a declarat Gheorghe Coilă, primarul comunei Buchin.

A existat şi fără locuitori

Lindenfeld nu a fost şters din scriptele comunei Buchin, de care aparţine, figurând cu 65 de numere şi chiar cu cod poştal, chiar dacă din 1998 nu mai avea niciun locuitor.

„Vrem să obţinem finanţare europeană pentru a introduce iluminat public şi canalizare. Pe vremuri, curentul era produs cu un generator. Planuri sunt multe. Am semnat un acord cu cei de la Universitatea din Reşiţa, pentru montarea unei staţii eoliene experimentale. Vor să vadă care este capacitatea vântului, dacă merită să investească în turbine eoliene“, a mai spus primarul.
Biserica a fost salvată

Pe uliţa principală, printre ruine, apare biserica catolică, veche de aproape două secole. Se vede că s-a intervenit pentru salvarea acestui monument istoric. "A fost salvată de o fundaţie din Austria, care a consolidat acoperiţul şi zidurile”, a mai spus Gheorghe Coilă.

În interiorul bisericii, fără uşă sau gemuri, se află două icoane. Pe o cruce de lemn culcată la pământ este o lumânare şi un un mesaj, un pasaj din Bliblie, în limba germană, lăsată cel mai probabil de nemţii care construiesc vila din faţa bisericii.

Un personaj de roman

Jurnalistul şi scriitorul Ioan T. Morar a publicat în anul 2005 un volum intitulat Lindenfeld. Acela a fost unul dintre momentele cheie în ceea ce priveşte „celebritatea“ pe care a căpătat-o, mai apoi, satul fantomă. Volumul spune povestea lui Klaus Bernath, fiu al satului fugit in Germania, devenit între timp „milionar spre miliardar“ în dolari, care, ajuns la bătrâneţe, îşi doreşte să facă o vizită, după mulţi ani, acasă. „Drama minorităţii germane din Banat poate interesa cititorii occidentali“, spunea Ioan T. Morar despre povestea cărţii sale.

http://www.adevarul.ro/locale/timisoara ... 22885.html

drama Banatului : depopularea satelor, datorita politicii comuniste de vanzare a etnicilor sasi.....
Finantatorii vin si pleaca, politicienii vin si pleaca, antrenorii vin si pleaca, jucatorii vin si pleaca.....doar noi suporterii, ramanem

Image Image
User avatar
duranviola
Posts: 1634
Joined: Tue Oct 02, 2012 7:18 am
Location: Timisoara

Re: Banatul

Post by duranviola »

sa cunoastem putin si Banatul sarbesc


PANCEVO

Este un oras situat la varsarea Timisului in Dunare, aflat la 15 km de capitala Serbiei - Belgrad. Acesta reprezinta atat centrul economic si cultural al Banatului de Sud, cat si punctul de confluenta al tuturor drumurilor din regiune. Cu o populatie de 80.000 de locuitori, este al patrulea oras, ca marime, din Voivodina, si al optalea din Serbia.
Pancevo imbina trasaturile specifice oraselor panonice cu traditiile si stilul de viata caracteristice mediului rural.
Numeroasele descoperiri arheologice din oras si din jurul acestuia arata ca regiunea a fost constant populata inca din preistorie. Pozitia sa geografica (teritoriu ferit de inundatii, aflat la 2 km de varsarea Timisului in Dunare) a creat conditii excelente pentru aparitia cetatii cu port si piata, pe locul careia s-a dezvoltat, ulterior, orasul Pancevo. Acesta exista de mai bine de opt secole si jumatate.

Manastirea Voilovita

Se afla la 6 km de centrul orasului Pancevo, pe drumul spre Starcevo, in proximitatea rafinariei. Conform datinii, manastirea a fost infiintata de despotul Stefan Lazarevici, in anul 1405. Pentru prima data, manastirea a fost amintita in 1542, in antologia lui Bozidar Vukovici, tiparita la Venetia, intre 1536 si 1538. Pana in 1964, manastirea a pastrat infatisarea care i-a fost data in timpul renovarii de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Ulterior, in apropierea manastirii, a fost construit complexul industrial - Rafinaria din Pancevo. Ultima renovare, precum si reconstruirea bisericii vechi, au avut loc in perioada 1981-1988.

Kacarevo

Satul Kacarevo se afla la 30 km de Belgrad si 15 km de Pancevo. Acesta a luat fiinta la sfarsitul secolului al XVIII-lea, ca raspuns al monarhiei austro-ungare la invadarea Imperiului de catre turci.

Slaniniada

Festivalul slaninei dateaza din 1986 si a devenit cel mai important eveniment popular.

Glogoni

Localitatea a fost denumita dupa un arbust spinos, cu flori albe si fructe rosii, marunte, in forma de boaba (glog, in limba sarba) - „paducel”. In timpuri preistorice, aceasta planta acoperea suprafete extinse, insa, in prezent, se mentine doar pe alocuri, pe langa drumurile de tara si drumurile dintre localitati.
Glogoni apare pentru prima data pe o harta topografica in 1586, cu toate ca cele mai vechi obiecte gasite vorbesc despre posibila existenta a localitatii inca din Epoca Bronzului. Potrivit izvoarelor istorice, pe acest teritoriu au avut loc mai multe colonizari in masa. Datorita structurii populatiei, Glogoni este astazi un mediu multietnic, fapt care reprezinta una dintre cele mai mari bogatii ale acestei localitati.
Asociatia Legumicultorilor „Glogonj” organizeaza Zilele Legumicultorilor „Toamna glogoneana”. Evenimentul are loc in fiecare an, la sfarsitul toamnei. Principalul scop este prezentarea legumicultorilor glogoneni si a potentialului de care dispune localitatea - de productie, cultural si turistic. Evenimentul se bucura de participarea activa a tuturor asociatiilor cetatenesti si institutiilor din sat.

Bubafest(Jabuka)

„Bubafest” este un festival international anual care reuneste amatorii de autovehicule Volkswagen Kafer, denumite si Volkswagen Buba (VW gandac). Evenimentul are loc in primul weekend din luna mai, in satul Jabuka, langa Pancevo.

In ultimii sapte ani, Bubafest a devenit cel mai mare eveniment de acest gen din Balcani. Acesta dureaza trei zile, are caracter turistic, economic si competitional, se deruleaza conform unui program precis si culmineaza cu o festivitate de decernare a premiilor. Concursul cuprinde sapte categorii, iar in cadrul fiecarei categorii sunt desemnati trei premianti.

La „Bubafest” exista si posibilitatea vanzarii de piese de masini. La finalul evenimentului are loc un concert rock de anvergura.

Cazarea turistilor e asigurata de centrul „Pobeda”. Totodata, cu prilejul acestui eveniment, pot fi vizitate si obiectivele turistice culturale si istorice din Pancevo si Belgrad.

Ziua oilor(Opovo)

„Ziua oilor”, cunoscuta si sub denumirea de „Balul ciobanilor” sau „Intalnirea persoanelor care se ocupa cu cresterea oilor” este un eveniment care, dintr-un targ local, s-a transformat, cu timpul, in piata regionala de vite. Totodata, evenimentul este foarte important din punct de vedere social si turistic, fiind cunoscut si in afara Serbiei.

„Ziua oilor” are loc anual, in ultimul wekeend din luna martie, de mai bine de 10 ani. Evenimentul se desfasoara in satul Sakule, din comuna Opovo, situat la 40 km de Pancevo si 43 km de Belgrad. In centrul localitatii Opovo, in fata bisericii, exista spatii special amenajate in care crescatorii de vite si oi, din Voivodina, isi prezinta animalele. Printre altele, targul are si caracter de intrecere.

Cu timpul, evenimentul a evoluat, ajungand sa includa si targuri de magari sau caini de stana, concursul de preparare a papricasului de oaie „Ciobanski paprikas”, mestesuguri vechi, un festival de folclor, o tabara de pictura si deja renumita cursa de magari.

Corzile din Starcevo

„Corzile din Starcevo” este un eveniment care include doua festivaluri: Festivalul orchestrelor mici de tamburine si Festivalul de chitare acustice.
Primul mentionat se bucura de o notorietate mai mare. Acesta dateaza din 2001 si are caracter international. In 2008 a fost desemnat cel mai important festival de acest gen, din Voivodina. Pe langa organizarea excelenta si juriul profesionist, evenimentul se remarca si prin faptul ca reuneste reprezentanti ai tuturor tarilor din Balcani. Festivalul are loc in fiecare sambata din luna noiembrie.
Cel de-al doilea festival a fost organizat, pentru prima data, in 2004, in memoria marelui chitarist din Starcevo, Dragan Dimitrijevic Gasa. Festivalul este unul international si se bucura de un numar mare de participanti, precum si de prezenta unor artisti de renume. Tot in cadrul festivalului se desfasoara si un concurs pentru tinere talente. Evenimentul are loc in fiecare weekend din luna aprilie.

http://www.banat22.net/pancevo.html
Finantatorii vin si pleaca, politicienii vin si pleaca, antrenorii vin si pleaca, jucatorii vin si pleaca.....doar noi suporterii, ramanem

Image Image
User avatar
duranviola
Posts: 1634
Joined: Tue Oct 02, 2012 7:18 am
Location: Timisoara

Re: Banatul

Post by duranviola »

CHEILE CARASULUI (judetul Caras-Severin)

Scurta descriere

Cheile Carasului sunt situate in Muntii Aninei, la confluenta paraului Comarnic cu raul Caras si comuna Carasova, si au statut de rezervatie naturala in cadrul Parcului National Semenic – Cheile Carasului din care fac parte.

Cheile au o adancime de 200 m si o lungime de 19 km (din care aproximativ 10 km vizitabili) si sunt remarcabile datorita versantilor cu pereti calcarosi, vegetatiei abundente, grohotisurilor, izvoarelor carstice, precum si datorita celor peste 500 de pesteri si avene (cateva exemple edificatoare, in acest sens, sunt pestera Tolosu, situata la intrarea in Cheile Carasului, pestera Racovita, cunoscuta pentru formatiunile stalactitice si stalagmitice spectaculoase, si pestera Liliecilor a carei intrare are un contur similar cu cel al continentului african).

Cea mai apropiata localitate este Carasova, amplasata exact la intrarea in Cheile Carasului. Localitatea prezinta un interes deosebit atat datorita cadrului natural, cat si datorita istoriei pe care a traversat-o. In virtutea pozitiei sale strategice, Carasova a fost in trecut un important centru administrativ, politic si religios. In secolul al XVIII-lea, comuna facea parte din districtul Varsetului care ingloba 32 de localitati (inclusiv Resita, Dognecea, Bocsa). Drept marturie a trecutului sta structura etnica a populatiei care, potrivit recensamantului din 2002, este compusa, in proportie de 85%, din cetateni de etnie croata.

Acces
Accesul se face cu mijloace auto, pe drumul judetean Resita – Anina, pana in dreptul localitatii Carasova. La intrare in localitate, se coboara sub viaduct si se urmeaza poteca marcata, pe versantul stang al raului Caras.


DEFILEUL DUNARII

Scurta descriere

Defileul Dunarii este situat in sud-vestul Romaniei, intre Bazias si Orsova, si traverseaza teritoriul a doua judete: Mehedinti si Caras-Severin. Este cel mai lung defileu din Europa (134 km) si, totodata, cel mai spectaculos datorita diversitatii reliefului si peisajelor specifice Parcului Natural Portile de Fier din care face parte.
Cea mai frumoasa portiune este sectorul Cazanelor care, la randul sau, se compune din doua sub-sectoare: Cazanele mari si Cazanele mici.
Primul mentionat este flancat de abrupturile calcaroase ale Ciucarului Mare (316 m) si ale omologului sau sarb, Veliki Strbac (768 m). Latimea albiei Dunarii, in acest segment, este cuprinsa intre 200 si 350 m.
Al doilea sub-sector – Cazanele mici este dominat de doua masive calcaroase care dateaza din mezozoic – Ciucarul Mic (313 m) si Mali Strbac (626 m). In aceasta parte, albia atinge cea mai mica latime din defileu – 150 m.
Spectaculozitatea defileului nu tine, insa, exclusiv de relief, ci si de flora si fauna care ii insotesc cursul. Datorita climatului cu influente sub-mediteraneene, flora se remarca prin diversitate si prin numeroasele specii rare, considerate monumente ale naturii. Cateva exemple sunt laleaua de Cazane, pinul negru de Banat (relict glaciar), stejarul pufos, stanjenelul de stanca. Remarcabila este si fauna care include specii protejate prin lege: vipera cu corn, vidra, egreta, cormoranul pitic, testoasa lui Hermann.
Un plus de valoare este conferit si de obiectivele antropice din aceasta zona. Exemple elocvente sunt Tabula Traiana (situata pe malul sarbesc al Dunarii, dar perfect vizibila de pe malul romanesc), ruinele cetatii Tricule care a servit drept stavila impotriva incursiunii turcilor sau mult mai contemporana statuie a lui Decebal, considerata cea mai mare sculptura in piatra din Europa.

Acces
Se face cu mijloace auto prin:
1. Drobeta Turnu Severin, de unde se urmeaza drumul european E70 pana in Orsova (circa 25 km) si apoi drumul national DN 57, spre Moldova Noua (104 km din Orsova).
2. Oravita, pe drumul national DN 57, pana in Orsova (prin Moldova Noua).

www.banat22.net
Finantatorii vin si pleaca, politicienii vin si pleaca, antrenorii vin si pleaca, jucatorii vin si pleaca.....doar noi suporterii, ramanem

Image Image
Visca
Posts: 107
Joined: Tue Oct 02, 2012 8:13 pm

Re: Banatul

Post by Visca »

La Pancevo merg destul de des, fiindca am ceva rude acolo.
User avatar
duranviola
Posts: 1634
Joined: Tue Oct 02, 2012 7:18 am
Location: Timisoara

Re: Banatul

Post by duranviola »

Visca wrote:La Pancevo merg destul de des, fiindca am ceva rude acolo.
:ymapplause:
Finantatorii vin si pleaca, politicienii vin si pleaca, antrenorii vin si pleaca, jucatorii vin si pleaca.....doar noi suporterii, ramanem

Image Image
User avatar
DP 2-6
Posts: 3368
Joined: Mon Oct 01, 2012 9:22 pm
Location: Timisoara

Re: Banatul

Post by DP 2-6 »

Trasee de biciclete de-a lungul raului Bega, din Timisoara pana in Serbia, vor fi realizate in 2013

TIMISOARA. Timisorenii vor putea merge pe bicicleta pana in Serbia. Construirea traseelor cicloturistice pe malul raului Bega, din Timisoara pana in Serbia, va incepe in 2013. Valoarea proiectului este de 2.3 milioane de euro.

Proiectul „Valorificarea potentialului turistic transfrontalier, incluzand piste de cicloturism de-a lungul raului Bega, in aval de Timisoara”, derulat de Administratia Bazinala Apele Banat, se intinde pe o perioada de 18 luni.

„Probabilitatea de incepere a proiectului este 2013. Parteneri sunt Consiliul Judetean Timis si Primaria Zrenianin (Serbia)”, a spus directorul Apelor Banat, Ionel Vlaicu.

Potrivit proiectului, lungimea pistei de cicloturism va fi de 37 de kilometri (de la Podul Modos pe malul stang, iar de la Utvin pana la frontiera, pe malul drept), latimea partii carosabile – 2 metri, iar latimea platformei se va situa intre 2.5 si 4.5 metri.

Valoarea totala a proiectului depaseste 2.3 milioane de euro, 85% din suma o reprezinta finantare europeana.

„Actualmente, proiectul se afla in faza de precontractare. La 31 iulie a avut loc vizita pe teren, in urma careia au fost facute rectificari bugetare si s-a stabilit termenul predarii documentelor lipsa: acordul parteneriatului cu Serbia si acordul de mediu. Acestea vor fi rezolvate in cel mai scurt timp, iar proiectul va demara”, a explicat directorul Apelor Banat, Ionel Vlaicu.
http://www.opiniatimisoarei.ro/trasee-d ... 05/01/2013
AndreiVajnaII
Posts: 2862
Joined: Mon Oct 01, 2012 10:47 pm

Re: Banatul

Post by AndreiVajnaII »

Ce a postat un profesor de istorie de la Grigore Moisil:

Steagul Banatului mie personal imi ridica mari semne de intrebare! Am cautat raspunsuri despre aparitia acestui steag si am gasit ca in 2010 un grup de persoane a hotarat ca acest steag sa reprezinte Banatul. Drapelul reprezintă o cruce albă, luată de pe blazonul casei de Savoya, reprezintând cele patru laturi ale Banatului: Mureş, Tisa, Dunărea şi Carpaţii şi cele patru naţionalităţi majoritatare, pe fundal verde, care înseamnă prosperitate şi fertilitate. Casa de Savoya nu a avut niciodata de a face cu Banatul, iar in istorie pe langa ca seasta casa este asociata cu regimul fascist, a fost acuzata de mai multe masacre, cea mai celebra facand ca represiunea din 1989 din Timisoara sa para o gluma!!! Masacrul Bava-Beccarris din Milano, mai 1898, in care fortele armate italiene au deschis focul folosind chiar si tunurile impotriva grevistilor, s-a soldat cu 400 de morti si 2000 de raniti, majoritatea femei si batrani! In 1900, in luna iulie, Umberto I regele Italiei a fost asasinat la Monza de Gaetano Bresci,fratele unei femei ucise cu doi ani inainte. Pe de alta parte rosu de pe steagul Timisoarei, steag aproape identic cu cel al Danemarcei, la fel ca si crucea alba ar fi mai potrivite, deoarece apropie Banatul de Austria (Timisoara Mica Viena nu altceva). Drapelul naţional al Danemarcei, numit şi Dannebrog, este considerat ca fiind unul dintre cele mai vechi steaguri. Conform legendei, în anul 1219, o cruce albă ar fi apărut în mod miraculos pe cer pentru a favoriza victoria regelui Valdemar al II-lea. Roşul simboliza sângele vărsat în urma bătăliei.Alb si rosul de pe steagul Austriei au o istorie apropiata de cea a Timisoarei si Banatului: În 1191, în bătălia împotriva maurilor, ducele de Babenberg ar fi avut veşmintele albe acoperite de sânge, în afară de partea din mijloc, unde se afla centura. Acesta a fost atât de impresionat de această scenă, încât a adoptat aceste culori ca drapelul său de luptă.Alături de drapelul danez, drapelul austriac este considerat unul dintre cele mai vechi din lume. alb si rosul apar si pe steagul Ungariei, roşul a fost culoarea prinţului Arpad (secolul al IX-lea) iar albul este asociat cu prinţul Ştefan I cel Sfânt care a creştinat ţara (secolul al XI-lea). Cel care l-a ajutat a fost Sf.Gerard.Cu prilejul unei călătorii la Locurile Sfinte, l-a întâlnit pe regele Ştefan, cu care s-a împrietenit şi care l-a rugat să vină în Panonia pentru a lucra la încreştinarea poporului său. Gerard a primit şi, ulterior, a fost numit episcop de Morisena, cetate veche ce a existat în secolele al X-lea şi al XI-lea pe locul unde astăzi se află oraşul Cenad; aici se văd încă ruinele Mănăstirii „Sf. Ioan Botezătorul", mănăstire zidită înainte de anul 1002, şi nu este exclus ca Sfântul Gerard să fi locuit între zidurile ei. Este sarbatorita ziua sf. Gerard pe 24 septembrie de biserica catolica, culoarea liturgica verde! De asemenea, alb si rosul alaturi de albastru formeaza culorile pan slave simbolizează libertatea și idealurile revoluționare, și se găsesc și pe drapelele altor națiuni ne-slave.

--Adrian Kali
User avatar
englezul
Posts: 4404
Joined: Tue Oct 02, 2012 6:47 am
Location: Timisoara
Contact:

Re: Banatul

Post by englezul »

Interesant
Post Reply