Partizan, da Robu e tatal nostru al tuturor, ne inchinam in secret lui dar ne e rusine sa recunoastem.
Kerosen, ia-ti 2 minute si citeste postarea de mai jos ca sa iti faci o ideie despre cum stau lucrurile:
sorab_18 wrote:Cu toate exagerările, poticnelile și stângăciile inerente fiecărui început, nu pot să constat decât un singur lucru (cu bucurie, recunosc): la noi la SS (momentan încă ASU) se simte un aer creator, o implicare generală, un entuziasm fecund, o nebunie pozitivă și un sentiment general de camaraderie sinceră, pe când la ACS totul se bazează pe un mimetism efemer. Ei au primit mură-n gură o echipă de la nenea primar (despre care acesta a decis că e și Poli, lucrul cel mai grav), susținută din bani publici (implicit și ai noștri, care nu suntem de acord cu existența ei), n-au mișcat nici un deget pentru ea și au așteptat să intre în prima ligă pentru a-și exprima devotamentul. Se pare că Dinamo şi Steaua sunt singurele barometre ale fidelităţii publicului larg din TM. :green4:
Pe de-o parte avem o minoritate (SS) unită, coerentă și hotărâtă, iar pe de alta o masă pestriță dependentă de tot ceea ce fac și gândesc Robu, Iancu și pe alocuri Bojin. Când aceștia vor dispărea din peisaj, există șanse foarte mari ca și echipa să se scufunde odată cu ei. De fapt, acesta este cel mai plauzibil scenariu în viitorul nu foarte îndepărtat. Noi, ceilalți, care am refuzat calea compromisurilor, încercăm să facem ceva prin noi înșine. Ne-am deprins cu munca de jos, facem totul cu mâinile noastre, iar oamenii care se înhamă la așa ceva renunță foarte greu la crezul lor. Cei care primesc totul moca se pot sictiri oricând (vezi meciurile când trăgeam la titlu și veneau 6.000 de spectatori la stadion), dar cei care au pus cu adevărat suflet (și ban) într-o chestie vor ține și cu dinții de ea.
Repulsia noastră față de ACS nu are de-a face cu toleranța și mult-invocatul spirit al Timișoarei. Cine susține așa ceva nu înțelege nimic. ACS reprezintă calea compromisului politic pe care noi l-am refuzat, tocmai pentru că ne-a nenorocit de câteva ori în trecut. Am încercat să învățăm ceva din greșelile trecutului, atunci când am fost orbiți de foamea de trofee, așa că ne-am luat soarta în propriile mâini. Acest lucru poate fi făcut doar de niște oameni cu un grad mai ridicat de percepție a fenomenului "suporter". Simpli iubitori de fotbal (fără să-i condamn pentru ceva) nu se înscriu în acest registru, care implică anumite trăiri străine capacităţii lor de înţelegere.
În esenţă nu le pot reproşa nimic celor ce merg la meciuri la ACS, majoritatea vrând să se uite pur şi simplu la nişte jocuri din prima ligă. Singurii faţă de care nu am nici o brumă de toleranţă sunt cei care au împroşcat în noi cu căcat pe foate forumurile şi saiturile posibile, încercând să ne discrediteze şi să ne umilească. Da, faţă de ăştia nu am nici o urmă de respect, aşa timişorean şi bănăţean get-beget cum sunt.
Şi repet, aici nu e vorbă de ură, ci de etică. Pur şi simplu nu pot trece peste ipocrizia şi falsitatea unei echipe ca ACS. Ea e chintesenţa a tot ce dispreţuiesc în fotbal (şi nu am nimic personal cu jucătorii sau alţii de acolo, care aleargă pentru un salar), aşa că hai să nu invocăm toleranţa într-un context total nepotrivit.
Eu mă bucur că la Timişoara s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat, şi nu mă feresc s-o spun că sunt mândru că 99% din oamenii peluzei sud (şi nu doar ei) au ales să meargă pe calea onoarei. Ei au fost aceia care m-au atras pe stadion mai mult decât echipa însăşi şi lor le datorez cele mai multe satisfacţii din viaţa de suporter. Prefer oricând o minoritate unită şi devotată unei majorităţi fluctuante şi instabile.
Jucătorii, conducătorii, antrenorii şi primarii vin şi pleacă după numai un mandat sau două, dar golanii cu care te-ai înhăitat din fragedă pruncie îţi ţin umbră toată viaţa. Fără conducători şi fără anumiţi jucători poţi trăi lejer, dar fără tovarăşii tăi - mult mai greu.
În asta constă marea diferenţă dintre noi. Şi nu, nu e vorba de ură, ci de filozofie de viaţă, transpusă în această situaţie în fotbal şi într-un simbol al identităţii pe care "golanii" îl respectă şi îl apără prin luptă, în timp ce "oamenii de bine" îl terfelesc din inconştienţă şi infatuare.
am vrut sa iti pun ca si comparatie niste postari de ale razboinicului ivanhoe dar cred ca si le-a sters.